joi, 12 aprilie 2012

CONDENS: Fenomenul apariției condensului pe vitrajul izolant



  
Fenomenul condensului superficial care se formeazã pe vitrajele izolante se prezintã sub trei forme, si anume:
- pe fata exterioarã sau fata 1;
- pe suprafetele interne 2 si 3 ale geamului izolant;
- pe fata interioarã sau fata 4.  

Datoritã efectului de „punte termicã” din dreptul baghetei distantier ale vitrajelor izolante, poate sã apara fenomenul de condens.
Condensul superficial pe fața interioarã începe întotdeauna la margini/colturi, din cauza rãcirii suplimentare produse de puntea termicã. Profilele distantier din material compozit(mai izolante decât cele uzuale din aluminu), cum ar fi SGG SWISSPACER®, permit reducerea riscului de condens la margini/colturi.
Condensul superficial pe fata exterioarã se produce rareori la margini/colturi, dat fiind cã marginile geamului exterior se încãlzesc în dreptul puntii termice. Punctul cel mai rece al fetei exterioare a geamului este situat, în general, în zona centralã, acolo unde pierderile termice sunt cele mai mici.



Condensul pe fata interioarã (4)



Fenomenul condensului superficial care apare pe fata 4 a dublului vitraj este legatã, în principal, de urmãtorii factori:
- vremea;
- temperatura aerului în interior;
- umiditatea din clãdire;
- debitul de ventilare;
- temperatura suprafeței peretelui vitrat.
Pentru limitarea condensului se poate actiona, asupra fiecãruia dintre parametrii mentionati, cu exceptia elementului vreme, care nu  mai depinde de noi.
- Astfel, prin utilizarea vitrajelor izolante cu proprietati „Low-E” (SGG PLANITHERM®) temperatura suprafeței sticlei dinspre cameră este mult mai mare fata de cea a unui vitraj obisnuit, diminuandu-se drastic posibilitatea de aparitie a condensului.
- De asemenea, captarea vaporilor de apã la sursã (produsi, de exemplu, în bucãtãrie si baie) si evacuarea lor direct afarã contribuie foarte mult la diminuarea posibilitatii de aparitie a condensului(hote, ventilatoare).
- În acelasi timp, încãperile trebuie suficient încãlzite si, mai ales, aerisite.


Condensul pe fata exterioarã (1)



Condensul superficial pe fata 1 a vitrajului izolant va apãrea dacã temperatura de la nivelul acestei fete a geamului este mult mai scãzutã decât temperatura aerului exterior si dacã punctul de rouã (temperatura la care vaporii de apã devin lichizi) al acestuia din urmã este mai mare decât temperatura sticlei.
Temperatura superficialã la exteriorul unui geam depinde de:
- fluxul de cãldurã care vine din interior si traverseazã sticla. Acesta depinde de diferentele de temperaturã existente între suprafața interioarã si suprafata exterioarã a geamului si de
valoarea U a coeficientului de transfer termic al acestuia din urmã;
- de transferul convectiv cu aerul exterior (ex. vant, curentii de aer);
- de pierderile prin radiatie, în special cãtre bolta cerului.
Diverse studii, precum si mãsurãtorile efectuate, indicã faptul cã schimbul de cãldurã prin radiatie este relativ limitat de vremea acoperitã. Dimpotrivã, atunci când cerul este senin noaptea, se produc pierderi termice semnificative cãtre cer.
Efectul de radiatie al unei suprafete vitrate cãtre bolta cerului poate fi comparat cu cazul unei masini parcatã afarã într-o noapte seninã: dimineata, unele pãrti ale suprafetei exterioare sunt umede chiar dacã nu a plouat. Atunci când masina este parcatã de-a lungul unei clãdiri, se constatã cã geamurile situate pe partea acesteia nu sunt umede, deoarece clãdirea reduce puternic schimbul prin radiatie între geamurile masinii si bolta cerului.


Tabelul de mai jos aratã rezultatele obtinute pentru o suprafatã vitratã aflatã în aer liber. Este prezentatã temperatura superficialã pe fata exterioarã a geamului si umiditatea relativã a aerului exterior, care conduce la formarea condensului superficial la o temperaturã de 20°C si în conditii de cer senin.

Din acest tabel, reiese cã:

- un geam simplu nu are niciodatã o temperaturã superficialã sub temperatura aerului exterior, astfel încât formarea condensului pe fata exterioarã este exclus;
- îmbunãtãtirea izolatiei termice (valoarea Ug micã) implicã reducerea transferului de cãldurã cãtre suprafata exterioarã: suprafaþa vitratã exterioarã este mai rece, iar riscul de condens creste;
- atunci când viteza vântului este mare, temperatura sticlei are tendinta de a se apropia de cea a aerului exterior;
- riscul ca geamul sã aibã o temperaturã mult mai scãzutã decât cea a
aerului exterior scade pe mãsurã ce aerul exterior se rãceste.

În concluzie, condensul superficial la exteriorul geamurilor este un fenomen care se poate observa, uneori, noaptea si în primele ore ale diminetii pe geamuri bine izolate, atunci când cerul este senin si în absenþa vântului. Pierderile termice cãtre cerul senin sunt principala cauzã a acestui fenomen. 
Este important ca el sã nu fie considerat ca un criteriu de stabilire a proastei calitãti a dublului vitraj, ci ca o dovadã a unei bune izolatii termice.


Condensul pe fetele interne 2 si 3



Formarea condensului pe fetele interne ale dublului vitraj indicã faptul cã lama de aer sau de gaz nu mai este etansã. Agentii deshidratanti (granulele din interiorul baghetei distantier) sunt, în acest caz, repede saturati si orice aer umed care intrã prin rostul periferic va duce la formarea condensului pe fetele 2 si 3 ale dublului vitraj. În acest caz, geamul izolant trebuie înlocuit, deoarece acest proces este ireversibil.


Observatii



• Condensul trecãtor care se produce:
- în perioade de mare umiditate;
- în spatii unde se produce multã umiditate într-o perioadã scurtã (ex. baia, bucatarie);
- pe timp foarte friguros;
este normal. Acest condens nu poate fi, însã, permanent.
• Atunci când se renoveazã sau se construieste o clãdire, folosirea unor materiale de constructie ca betonul, ipsosul, sapa, gresia, necesitã cantitãti mari de apã. Uscarea acestor materiale genereazã în interiorul clãdirilor un climat tranzitoriu (peste un an, uneori) anormal de umed timp în care riscul de condens este foarte ridicat.
• Bagheta distantier metalica constituie o punte termicã. Efectul nefavorabil al acestei punti termice va fi cu atât mai accentuat cu cât geamul izolant va fi performant în partea centralã (U central mic [W/m2·K]). SGG SWISSPACER reduce mult acest efect de contur!
• Spatiile închise: chiar în spatiile în general bine aerisite si/sau încãlzite în functie de folosire, utilizatorul poate crea spatii închise generând, astfel, un climat local anormal de umed (de exemplu, spatiul creat între o tâmplãrie exterioarã si vopsea, dispunerea decoratiunilor sau a mobilierului în apropierea tâmplãriei etc.). Riscul de condens în aceste spatii închise este mult mai mare. 

Copyright ©2009-2012 Saint-Gobain Glass
                                                                            

7 comentarii:

  1. nicio tamplarie nu are voie sa faca condens:) daca in interiorul camerei ai umiditatea pana in 20 procente, deci...apropo...nu tamplaria e de vina ca se face condens ci conditiile climatice , neizolarea etc:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu e chiar așa. Niște rame din aluminiu fără rupere termică montate la exterior(cum greșit se proceda odinioară) fac condens la greu. Ai și tu dreptate, dar există și unele care sunt mai bune și reduc probabilitatea apariției condensului.

      Ștergere
  2. sa nu uit musiu Andrei:) eu am camere inalte de 3 metri, flori peste tot, temperatura ambianta in casa in jurul valorii de 22 grade, aaa...sa facem niste reclama? Salamander Blue-Evolution, Tripan, montate de baiatul si confectionate de profesionisti din Sighet!!!deci...o zi buna

    RăspundețiȘtergere
  3. Din păcate, ferestrele, oricât de bune ar fi, tot sunt inferioare dpdv al izolării termice în comparație cu un perete izolat, așa că pe suprafața lor există cea mai mare probabilitate de apariție a condensului.

    RăspundețiȘtergere
  4. Dacă iei o ramă de tâmplărie cu geam termopan și o storci, sigur nu iese apă din ea. Apa se află în atmosferă.

    RăspundețiȘtergere
  5. Eu cred ca solutia ar fi alegerea termopanelor cu grila de ventilatie. Aerul viciat din incapere trebuie improspatat in permanenta.

    RăspundețiȘtergere
  6. Sunt foarte bune grilele de ventilație, dar cam scumpe unele dintre ele, nu toată lumea și le permite, chiar la toate ferestrele. E bună și feroneria cu microventilație, cu condiția să o și folosești, adică să nu uiți să o deschizi periodic.

    RăspundețiȘtergere